Comoara grecilor

Dupa o tinerete aventuroasa, Heinrich Schliemann, devenit milionar prin forte proprii, la patruzeci si sapte de ani vrea sa-si indeplineasca visul: sa descopere Troia. Ca si Alexandru cel Mare, stie Iliada pe de rost si este convins ca, urmind descrierile lui Homer, poate gasi cetatea. Filologii, istoricii si arheologii de la sfirsitul secolului XIX cred ca Troia este un mit si ca Homer n-a existat niciodata, Iliada nefiind decit o culegere de balade nascocite de aezi.

Pe Heinrich, un autodidact, savantii il dispretuiesc si-l socotesc un exaltat. Asta il indirjeste. Impetuos si hotarit, vrea o sotie grecoaica, admiratoare a lui Homer, care sa-i fie alaturi in proiectele sale arheologice.

O intilneste pe Sofia Engastromenos si, in pofida diferentei de virsta de treizeci de ani, ea se va dovedi perechea ideala – cite fete s-ar casatori cu un milionar, alaturi de care sa trudeasca apoi cu anii pe santiere arheologice izolate de lume, sapind cot la cot cu barbatii in tarina si noroi, in conditii precare, infruntind lipsuri, suspiciuni si boli urite, pentru o glorie efemera si tot timpul contestata?