Femeia care aduce scrisori

Salento, iunie 1934. Un autobuz opreste in piata principala din Lizzanello, un orasel cu doar cateva mii de suflete. Din el coboara o pereche: barbatul, Carlo, un fiu al Sudului, e fericit sa se intoarca acasa; femeia, Anna - sotia lui - este din Nord. E frumoasa ca o statuie greceasca, dar trista si ingrijorata: ce fel de viata o asteapta prin locurile acestea straine?

In ochii localnicilor, Anna va ramane mereu "straina", cea diferita, care nu merge la biserica, nu barfeste si spune intotdeauna deschis ce gandeste. Mandra si rezervata, ea refuza sa se supuna legilor nescrise care conditioneaza viata femeilor din Sud: nu doar ca se inscrie la examenul pentru postul de factor postal, ci il si ia, devenind prima femeie postas din localitate, sau portalettere - "femeia care aduce scrisori".

Timp de mai bine de douazeci de ani, Anna este firul invizibil care-i leaga pe locuitorii din orasel si povestile lor. La inceput pe jos, apoi cu bicicleta, mandra de sapca si de uniforma ei albastra, Anna aduce scrisori de la tinerii plecati pe front, carti postale ilustrate de la emigranti si misive de la iubiti secreti. Pe nesimtite, in ciuda rezistentei localnicilor, postarita va schimba multe lucruri in Lizzanello.

O poveste emotionanta despre curaj si emanciparea unei femei, dar si despre doi frati inseparabili carora le-a fost sortit sa iubeasca aceeasi femeie.