Hai ca am reusit, pustiule

Sir Anthony Hopkins își explorează cu onestitate și emoție cariera remarcabilă din film și teatru, copilăria dificilă și drumul spre vindecare.

Născut și crescut în Port Talbot – un mic oraș galez al oțelăriilor – Hopkins a trăit printre bărbați duri, care respingeau orice formă de vulnerabilitate. Era considerat un elev mediocru, fără viitor, dar destinul i s-a schimbat într-o seară de sâmbătă, când a văzut adaptarea din 1948 a piesei Hamlet. Acela a fost momentul care i-a aprins pasiunea pentru actorie.

Cu o sinceritate dezarmantă, Hopkins rememorează momentele definitorii ale carierei sale: debutul la Royal Academy of Dramatic Art, sub aripa lui Laurence Olivier, întâlnirile cu Richard Burton, rolurile legendare precum Hannibal Lecter sau Regele Lear, în care a transformat tăcerea și stoicismul tatălui său în emoție pură.

El vorbește deschis și despre prăbușiri: dependența care i-a ruinat prima căsnicie și aproape că i-a curmat viața – o luptă ce l-a condus către sobrietate, pe care o păstrează de aproape cincizeci de ani. În singurătate și reflecție, se confruntă cu întrebările despre fragilitatea umană și despre ceea ce tatăl său numea Marele Secret.

Îmbogățită cu o selecție de fotografii personale, Hai că am reușit, puștiule este confesiunea sinceră și profundă a unui om complex, care a redefinit arta actoriei și a inspirat generații, timp de peste șase decenii.