Menajera e cu ochii pe tine

Ultima carte a seriei Menajera nu m-a surprins deloc. A păstrat același tipar ca în cazul primelor două volume. Suspans si răsturnări de situație, dar au fost și aspecte dezamăgitoare.
Nu mi- a plăcut absolut deloc de Millie, avea un comportament bizar cu scenele ei de gelozie, neîncredere, se vorbea de Enzo și Millie ca un cuplu sudat care a trecut și au făcut multe lucruri împreună, dar relația lor si modul lor de comportare era total diferit.
Mă bucur într-un un final ca am finalizat seria dar cea mai bună carte a seriei pentru mine rămâne volumul II.

🖋️ Millie este hotărâtă să le ofere celor doi copii ai ei o viață cât mai normală cu putință. Insistă să se mute într-un cartier rezidențial din Long Island, aleg o casă pe care cu greu și-o pot permite și face eforturi să se împrietenească cu noile vecinele.

📚 Din întâmplare, nu ajung tocmai în locul idilic pe care și-l imaginau. Vecina de vis-a-vis poartă haine mulate, tocuri înalte și are o atitudine condescendă. Pare mult prea prietenoasă cu soțul lui Millie. O altă vecină își ține copilul într-o lesă și își supraveghează vecinii de la geam. Cei doi copii nu sunt încântați de noua locuință și băiatul are probleme la școală.

📚 Totuși, după ce a făcut ani de zile curățenie pentru alții, Millie ajunge să aibă propria menajeră. Visul ei s-a împlinit, are propria casă și o menajeră care să o ajute. Doar că femeia aceasta se poartă ciudat, iar Milie nu se simte în largul ei știind-o în casă.

📚 Lucrurile scapă complet de sub control. Foarte ciudat mi se pare că de data asta Millie pare să fie cea normală din peisaj. Toți ascund câte ceva. Toți sunt suspecți. Deznodământul te lasă cu gura căscată.

📚 Cel mai mare avantaj al cărților Freidei e că se citesc foarte repede. Nu sunt niște romane extraordinare sau complexe. Acțiunea este alertă, dezvăluirile sunt picante, personajele sunt problematice, capitolele scurte și partea bună e că tot apar alte romane.