Nici Alb, Nici Negru

Satul romanesc e o microlume, cu reguli si sisteme de valori proprii. Aurora Liiceanu prezinta o astfel de microlume prin intermediul povestilor de viata ale locuitorilor comunei Surani. Religia, datinile si munca pamintului sint cele mai importante pentru comunitate si orice abatere de la acestea este sanctionata fara drept de apel.

Oamenii care cunosc obiceiurile locale se imputineaza insa pe zi ce trece, iar modernitatea pare sa risipeasca incet-incet atmosfera incarcata de credinte si superstitii care confera satului aerul sau atit de special. Nici alb, nici negru aduce in prim-plan fermecatoarea lume rurala, cu mici istorii inglobate in istoria mare si traditii pastrate din generatie in generatie.