Constantin Chiriță s-a născut pe 12 martie 1925, în comuna Ibănești, județul Vaslui, într-o familie de învățători – Ion Chiriță și Clara Chiriță (Mironescu).
Clasele gimnaziale și primele două clase liceale le-a absolvit la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, iar ultimele două la București. A urmat Politehnica din București, dar nu a finalizat studiile, alegând să se dedice literaturii și jurnalismului. Debutează ca scriitor în 1949 (Matei Ion a cucerit viața – nuvele), scrierile sale inițiale fiind în parte creații în stilul realismului socialist (singurul gen literar admis atunci). De-a lungul vieții a fost redactor al unor reviste literare, scriind cu precădere în Luceafărul și Sportul literar, și colaborator al altor reviste sociale și politice din țară. S-a remarcat ca romancier (Întâlnirea, Pasiuni, Livada, Trilogia în alb etc.), scenarist și dramaturg (Adâncimi), dar a fost și un eseist virtuoz.