Povestea omului care nu voia sa moara

Pe palierul comun al unui bloc, o poveste de prietenie trece prin bucurii împărtășite, afecțiune, sprijin și înțelegere, dar și confuzie, secrete, tristețe și disperare. Când apropiindu-se, când depărtându-se, vecinul misterios al naratoarei, obsedat de muncă și de călătorii, o pune față în față cu trecutul său – dezvăluindu-i imaginea unei alte lumi, a Ungariei comuniste de care s-a îndepărtat voit –, dar și cu prezentul bolii sale necruțătoare și implacabile.

Blândă, reținută și tolerantă, prietenia lor trece cu vederea nu doar diferențele dintre acțiunile, pasiunile, originea și copilăria lor, ci și opiniile politice și sociale divizate, perspectiva diferită asupra universului în care trăiesc.

În patruzeci și cinci de capitole scurte, Catherine Lovey reflectă structura întâlnirilor dintre cei doi vecini: trecătoare, dar încărcate de semnificație, nu doar un portret, ci un întreg destin. O narațiune plină de tandrețe și lumină.