Viata e mai dreapta decat moartea

✒️O carte cu o copertă superbă, un titlu fascinant și o poveste cu adevărat tristă. În această nouă carte, Narine Abgarian ne înfățișează Berdul, orașul ei natal, măcinat de război și suferință.
📚Cartea este structurată în 31 de capitole ce reprezintă povestiri de sine stătătoare. Avem în prim plan câte un personaj, cu un destin tragic despre care ni se spune o istorioară: cum de a ajuns în situația actuală. Poveștile se leagă între ele construind astfel un roman complex. Cine nu este atras de genul povestirilor scurte, va simți probabil că nu e suficient de bine dezvoltat fiecare personaj și că poate povestea-i se oprește brusc.
📚Eu am considerat această variantă una de succes și foarte potrivită cu tipul de informații oferite. Am simțit nevoia să fac pauze dese. După câteva capitole, mintea mea refuza să se mai concentreze. Mă opream atunci când mintea mea începea să fie foarte prinsă în pânză lipicioasă țesută de imaginile pe care le creeaza cuvintele lui Narine; când începeam să îmi imaginez oameni mutilați, obuze căzând din cer, case explodând și oameni alergând panicați.
📚Lucrul uimitor pe care îl aduce autoarea în cărțile ei este faptul că oamenii merg înainte. Au o capacitate fantastică de adaptare, de acceptare. ceea ce poate fi pe de o parte de admirat, pe de cealaltă de condamnat.
”O să-mi cresc fetele și o să le mărit. Și-apoi o să am grijă de nepoți. Dacă dă Dumnezeu, o să fie mulți. Am în mine atâta iubire, că ajunge pentru toți.”
”Bărbații nu respiră, ci doar se joacă. Și cu viața se poartă fără grijă: n-o trăiesc, ci o ard.”
“În ciuda singurătății sale îndelungi și moorâte, Vardanuș se temea de moarte și își dorea să existe cât se poate mai mult, de aceea întorcea ceasul, convinsă că viața continuă atâta vreme cât cineva îi măsoară curgerea.”