Lacramioara Mihaela Ciobotaru

E primul meu contact cu autoarea și nu m-a dezamăgit deloc. Mi-a plăcut totul la carte, de la estetica, coperta, ilustrații, etc., personaje și dinamica dintre ele, lumile construite, până la finalul fericit. Și aici e singura mică problemă din partea mea - prea fericit 😁, având în vedere toate încercările și provocările din cuprinsul cărții.

Interesanta, destul de previzibilă însă.
Mi-au plăcut cele două perspective din care a fost urmărită acțiunea, mi-a plăcut faptul ca autoarea nu a ezitat în a sublinia și latura mai întunecată la care poate împinge maternitatea.
Ce m-a ținut în suspans, chiar dacă am intuit destul de devreme cine e “responsabilul malefic”, au fost similaritățile dintre protagoniste.
Drăguț ( în sensul în care un thriller psihologic poate fi drăguț 🤣)

Am fost foarte curiosa de ce a gandit autoarea ca deznodamant. Recunosc ca am tot asteptat ca un anumit personaj sa apara, sa se dovedeasca ca de fapt nu a murit, sau ca un tamaduitor a reusit sa o salveze, dar... asta e.
O alta serie de probe pt. protagonista noastra, alte lupte foarte atent si minutios descrise, tensiune intre personaje, disperare, lacrimi, cruzime, razbunare, sacrificiu...si un final dragut.
Dar ceva s-a intamplat in modul de scriere, ceva care pe alocuri mi-a dat ocazia de a fugi cu gandul de la randurile pe care le citeam si m-a obligat sa reiau cateva capitole.

Mi-a placut mult personajul Adena, insa stiind finalul, am citit cartea cu o oarecare nervozitate. Recunosc ca am sperat pana in ultima clipa ca deznodamantul sa fie altul, iar eu sa o intalnesc pe delicata croitoreasa in urmatorul volum (de care nu m-am apucat inca).
Nu stiu insa cat de necesara a fost povestea in desfasurarea evenimentelor, voi vedea, pt ca puterea prienteniei, durerea, chiar si celelalte aspecte (legate de modul de viata etc.) au fost bine punctate in primul volum.

Nu m-a impresionat prea mult acest volum; primul mi-a plăcut mult mai mult.
De data asta am avut senzatia ca sunt in cabinetul unui psiholog in care personajele sunt "pacienti" si asta fara sa se "sape" prea mult, pentru ca stiam cam tot ce au trait sau traiesc ei.
Finalul a fost cel care a mai trezit putin la viata toata actiunea, cu toate ca, si la asta m-am asteptat (nu stiu de ce, probabil sunt mici indicii pe care in acest moment nu le pot puncta).

Induiosatoare pana la lacrimi (care au stat gata-gata sa erupa).
Foarte mult mi-a placut echilibrul dintre blandetea si intelepciunea personajului şi imaginile violente, ororile unui razboi in care cei multi sunt victime colaterale timp de generaţii.
Iar feliile de intelepciune, gândurile despre oameni, cărţi, fotografie .... instant love.

Apreciez o fictiune istorica buna, o biografie romanţată, insă de această dată m-am cam plictisit.
Povestea foarte bună, imaginile captivante, insă modul de scriere a fost cam greoi, iar actiunea cam lentă.

Oh, cum a durut cartea asta. E posibil sa imi fi placut cel mai mult din toata seria,
Spre deosebire de volumul anterior, nu am mai simtit discrepante atat de mari intre personaje si actiune si chiar daca am stiut deznodamantul, am stiut la ce sa ma astept, totul a curs.
Totuuuusi, se putea compacta putin, se putea renunta la un numar generos de pagini in care povestea e aceeasi, imaginile sunt aceleasi, personajele au aceleasi trairi...

Cred ca am mai citit o singura carte de la autor pana acum, dar cu siguranta voi continua sa il citesc.
Temele nu sunt chiar originale si nu stiu cum se face ca in ultimul timp dau eu de acelasi plot in mai multe carti.
Mi-a placut mult dinamica dintre personaje, modul in care au fost construite cele mai multe dintre ele.
Chiar daca putin trasa de par, actiunea m-a captivat, doar ca uneori m-am plictisit rau. Cele doua planuri intrepatrunse (al celor ce au fost si al celor ce sunt) a fost cam prea mult, sau mai bine zis nu atat de bine incorporate - asa, ca o maioneza taiata.
Puncte in plus merita cateva rasturnari de situatie, care chiar m-au luat pe nepregatite.
Capitolele foarte scurte au facut citirea foarte usoara, insa a dat in acelasi timp senzatia de sacadat si grabit; curiozitatea a fost totuși hranită și menținută la cote înalte prin hook-urile de la finalul (aproape) fiecărui capitol.