Lacramioara Mihaela Ciobotaru

Over hyped din punctul meu de vedere. Nu a fost ceva rau, insa am intalnit aceleasi elemente de cateva ori bune anterior.
Nu mi-a displacut, dimpotriva (chiar daca povestea adolescentei sclipitoare care rezolva un caz vechi pe care sistemul l-ar fi tratat cu superficialitate mi se pare usor exagerata). Personajele mi se par destul de bine conturate, indiciile bine integrate, succesiunea evenimentelor usor de urmarit.
Nu mi-a zguduit lumea, dar mi-a facut placere lectura.

Mereu m-au atras si mi-au placut cartile despre librarii, biblioteci si bibliotecari, despre carti in general; si chiar daca "Biblioteca din Paris" nu are nimic in plus fata de multe alte romane a caror actiune se petrece in timpul razboiului, cu personaje feminine puternice, incercate de ororile provocate de nazisti, ori de provocarile vietii in general, mi-a facut mare placere sa o citesc, sa simt mirosul cartilor din biblioteca si sa patrund in mintea si sufletul protagonistilor.

Dupa cum a spus un alt utilizator al Goodreads, e un roman pretabil ecranizarii.
Ca si lectura, insa, nu m-a impresionat in mod deosebit. Este usor de citit, starneste curiozitatea, mi-a placut ritmul alert si perspectivele temporale, in linii mari mi-a placut cum au fost construite personajele, chia dacă as fi vrut ceva mai mult din povestea catorva dintre ele, insa nenorocul face ca pentru mine e a 3-a carte din ultima luna, cu aceleasi elemente in deznodamant (nu vreau sa dau spoilere). Poate daca as fi citit-o la o distanta mai mare de celelalte doua carti, m-ar fi impactat mai mult.
Recomand? Cu siguranta!

Încă mă mai gândesc la carte.
O suprapunere excelentă a supranaturalului peste realitate, iar elementele de “folclor dark” sunt fix pe gustul meu.
Un om obișnuit, chinuit de nevoi, de dorința de a-și depăși situația, chinuit de vină și lăcomie, se trezește prins în capcana unui blestem aruncat cu zeci de ani în urmă. Și de aici povestea noastră, a lui Damaschin de fapt, spusă cursiv și curat, chiar dacă brutal pe alocuri.

O carte care te prinde, te ține acolo, te surprinde si te lasă si cu întrebări. Dincolo de thriller ( presarat generos cu elemente de mystery ), avem o adevărată incursiune in psihologia umana. Personajele sunt construite cu grijă si empatie si asta mi-a plăcut foarte mult.
Recomand 🙂

Am avut mai multe așteptări de la carte. Și nu aș încadra-o la Dark academia “ nicicum. Subiectul e foarte generos și cred ca ar fi putut fi valorificat mai mult.

O prietenie adolescentină întreruptă brusc de moartea uneia dintre fete, vina care o macină pe cealaltă (pt ca ar fi provocat moartea celei mai bune prietene) , o idilă cu scântei, un jurnal ascuns și vânat de mulți, adulți care ar trebui sa protejeze, daaaar …
Subiectul sau scenele din carte nu sunt nemaiîntâlnite, însă scrierea te ține în suspans. Iar deznodământul, chiar dacă ușor previzibil, este eliberator.

Interesantă lectură , dar aș fi vrut mai mult.
Ce mi-a plăcut:
- povestea în sine
- personajul negativ
- cursivitatea scrierii
- referințele
- ultima frază 😁🤭
Ce mi-aș fi dorit:
- mai mult despre trecutul personajelor și motivație/declansator
- mai multă claritate în conturarea personajelor (în special Nikolas și Adrienne)
- mai mult despre hipnoză ( singurul episod satisfăcător din acest punct de vedere fiind cel din cafenea)
- MAI MULT în general 🤣

O poveste drăgălașă, despre iubire (în mai multe forme ale ei), ca generator al vieții. Aș fi vrut însă ca, prin intermediul celor doi protagoniști, să aflu mai multe povești despre oamenii care au trecut pragul brutăriei.

"Cum este cerul azi?" A ajuns sa ma obsedeze aceasta intrebare :))
Am asteptat-o pe Lupe cu sufletul la gura si tot asa am citi si cartea ei. Si mi se pare ca e cea mai buna si frumoasa metoda gasita de Ramona de a echilibra seria, dupa iuresul din primele carti. Pentru ca, daca in a doua si a treia carte, cel putin, am avut parte de actiune la maxim, agitatie, zgomot mult, acum totul a fost in liniste, in "intro".
Dar (si nu e un "dar" din ala raut :)) , cu toate ca mi-au placut foarte mult analiza, personajele si relatiile dintre ele, preferatele mele sunt in continuare Roxy si Damien.