Teoria tacerii

Nu cred ca "Teoria tăcerii" poate fi încadrată în vreun tipar sau chiar în vreo teorie și nici nu ar fi indicat să o facem pentru a o putea savura corespunzător.
Pentru mine a fost o surpriză de proporții aceasta lectură. Auzisem un paragraf foaaaarte interesant la Radio România Cultural, dar nu credeam că va merge atât de departe în unicitatea sa.
Aș îndrăzni să zic ca Tănase e un fel de Marina Abramović a literaturii sau un contrar al Norei luga, poate un Ștefan Bertalan, o disecție a tăcerii, că tot m-am delectat recent la Muzeul de Artă Recentă cu operele sale, însa în cazul unora dintre tăceri, cu siguranță, mi-aş retrage aceste evaluări , pentru că ajung să fie mai mult de atât și sunt cam inutile evaluările.
E greu de definit această scriitura-experiment, poate cel mai mare elogiu al acestei carți ar fi să ramânem în tăcere!
Vă las câteva fragmente mai jos, însă avertizez că ele preconizează în minimă măsură ce va să vină. Aceasta este, pâna la momentul de fațá, cartea-revelație a anului.
Aş porni de la 173 de stele, pentru fiecare tăcere.
"Pentru a tăcea nu trebuie să te îmbraci în negru. Nu trebuie să-ți porți tăcerea ca pe un doliu. Despre cuvintele trecute sub tăcere nu se poate spune în niciun caz că au trecut în neființă. Tăcerea, așa cum spune Heshang Gong, este mediul în care se păstrează lumina interioară. Inițiații sunt mai degrabă invizibili, pe ei nimeni nu-i va vedea vreodată la vreun show televizat.
Numai cine vrea să fie vizibil e nevoit să vorbească."
"Sigur că poți fi tăcut fără să fii liniștit (tăcerea ca un dig ridicat în fața valurilor de neliniște interioară).
Sigur că poți fi liniștit fără să fii tăcut (când ești liniștit, vorbele îți sunt limpezi).
Sigur că poți fi tăcut și liniștit în același timp (liniștea interioară își este sieși suficientă și orice vorbă ar fi de prisos)."
'137. Dar ce este saramura tăcerii?
Rețetă e simplă. E nevoie doar de două lingurițe de sare de mare. O linguriță de sare se pune sub limbă și se lasă acolo să se topească, cealaltă se presară pe limbă. Se tace cu sarea pe limbă, cu sarea sub limbă, sarea tăcerii dizolvă cuvintele, sarea tăcerii topește cuvintele, readucându-le la starea inițială, aceea de gând sau chiar de absență a gândului."