Cartea de debut a lui Saramago, scrisă de autor pe când avea 24 de ani, oferă o imagine interesantă asupra condiției femeii rămasă văduvă cu doi copii. De asemenea, Saramago ne arată evoluția relației dintre stăpână și servitoarea ei, o relație cu năbădăi, cauzată de spiritul zburdalnic al văduvei, atitudine cu care servitoarea conservatoare nu este deloc de acord.
Mi-au plăcut începutul și finalul (ultimele 10 pagini), în rest mi s-a părut că povestea a stagnat și nu ne-a oferit prea multe. Dar recomand cartea dacă vreți să vedeți imaginea autorului despre femei și dacă vreți să vedeți un stil de scriere total diferit decât în operele mult mai cunoscute ale lui Saramago (aici are punctuație, paragrafe, liniuțe de dialog, așa că totul se parcurge mult mai ușor).