O carte clasică așa cum toate mi-ar plăcea să fie: cu un limbaj plăcut, ușor, cu o acțiune aparte (nu doar relații eșuate de dragoste sau chestiuni politice), cu o perspectivă diferită, chiar inedită, totul fiind spus prin vocea unui copil. Mi-a plăcut mult de Scout, dar recunosc că personajul meu preferat este Atticus, atât ca părinte, cât și ca avocat și membru al societății, un exemplu de moralitate desăvârșită. Am apreciat talentul scriitoarei de a combina aventurile specifice copilăriei cu evenimentele din lumea adulților.
Mi-a plăcut să văd desfășurarea unui proces la tribunal, la fel cum pot spune că mi-a plăcut și finalul, unul care aduce în atenție zicala "dinte pentru dinte". Nici nu se putea încheia altfel decât făcându-se dreptate. 🙂