Loredana Malic

O carte bună, pe care o recomand, însă care nu m-a dat pe spate așa cum m-aș fi așteptat. Autoarea și-a luat niște licențe creative cu personajul Agnes care mie nu mi-au prea plăcut. Toată aura mistică din jurul ei m-a lăsat rece. Plus că e un personaj plat, care abia spre final își dezvăluie din emoțiile cele mai ascunse, abia spre final capătă tentă umană. Și venind vorba despre final, iarăși nu m-a dat pe spate, a fost mult prea simplu și tern. Cât despre scriitură în sine, mult prea studiată pentru gustul meu, parcă autoarea s-a străduit prea tare pe alocuri. Dar da, recomand, merită o lectură.

Un roman clasic care m-a surprins plăcut, nu credeam că o să-mi placă. Am ascultat versiunea narată de Paul Damian și a fost o reală plăcere! Scrisă sub formă de corespondență și pagini de jurnal, "Dracula" lui Bram Stoker este atmosferică, întunecată, permeată de frica resimțită constant de personaje. Mi-a plăcut cadrul lugubru în care se desfășoară majoritatea scenelor și consider că autorul a făcut o treabă fantastică. Din păcate, este și un roman al timpului său, iar frazele care denotă clar rasismul, clasismul și xenofobia sunt la locul lor. Punerea în antiteză a țiganilor și evreilor, pe de o parte, și a bunilor oameni ai lui Dumnezeu, adică țăranii români și personajele engleze, pe de altă parte, m-a râcâit rău de tot. De asemenea, personajele se repetă uneori în epistolele pe care le scriu, ceea ce mă îndeamnă să cred că acest volum ar fi putut fi mai scurt. Dar în ansamblu rămâne o carte bună, care își face treaba cu sârguință. Adică, să-ți dea fiori și să te țină în priză.

O telenovelă, dar o telenovelă bine scrisă. Elogierea religiei și înfierarea ateismului, precum și personajele feminine de carton, dar și patosul cu care se exprimă toți din romanul acesta, m-au făcut să-i scad din punctaj și mi-au tăiat radical din plăcerea lecturii. Nu a fost cartea excepțională pe care mă așteptam s-o aflu. Devine și repetitivă pe alocuri, fiecare eveniment fiind întors pe cinșpe mii de fețe. Un roman bun obiectiv vorbind, dar pentru mine nu a fost cireașa de pe tort.

O carte de memorii puțin altfel despre evreii din Al Doilea Război Mondial. Nu este vorba despre lagărele naziste, ci despre deportarea în Siberia. Esther și familia ei petrec acolo aproape 4 ani lungi marcați de foamete, frig și iluzii spulberate, dar sfârșitul războiului le aduce o libertate dulce-amăruie, având în vedere că lumea după război este complet diferită față de cea de dinainte. Optimismul și naivitatea perspectivei narative (cea a unui copil de 9-13 ani) sunt aspecte binevenite care contracarează traiul cumplit de greu din Siberia. Mi-a plăcut mult, recomand!

O carte minunată și vindecătoare despre un subiect foarte trist. Destigmatizează depresia și suicidul și îndeamnă la empatie și comunicare.